Conceptul de tiny house a început să prindă rădăcini și în România. Din ce în ce mai mulți oameni sunt interesați de aceste case în miniatură, fie că vor să-și construiască una pentru uzul personal, fie că le produc pentru a fi cumpărate și utilizate de alții.
Ți-am povestit deja despre tinerii care și-au realizat un tiny house de vacanță sau cei care au ales să-și mute viața cu totul într-una , iar acum vrem să-ți spunem și mai multe despre acest concept, cât și despre pașii pe care trebuie să-i urmezi pentru a-ți realiza propria căsuță.
„Mișcarea” Tiny House
Conceptul Tiny House a început în America ca urmare a unor evenimente care au destabilizat piața imobiliară din țară. O economie aflată în colaps, plus și o serie de evenimente naturale tragice, cum ar fi Uraganul Katrina, i-au făcut pe mulți să-și piardă casele. Cum locuințele noi erau foarte scumpe, unii oameni s-au gândit să-și facă propriile case.
Dee Williams este una dintre pionierele acestei mișcări – ea și-a construit propria casă-mică pe roți în 2004 și a deschis drumul pentru mulți doritori de trai simplu. De atunci și până în prezent, au urmat foarte multe cărți, bloguri și show-uri TV, cum ar fi „Tiny House Nation”, care au explorat și prezentat această mișcare.
Definiția Tiny House diferă pentru mulți oameni, dar are la bază aceeași filozofie – să fii mulțumit cu ceea ce ai și să creezi o viață simplă, întorcându-te mereu la esență și lucrurile care contează cu adevărat. Atunci când alegi să locuiești într-o astfel de casă îți faci practic timp pentru relațiile cu cei dragi, pentru natură și pentru a experimenta tot felul de aventuri.
Când iei o astfel de decizie protejezi mediul, dar îți muți și atenția de la lucrurile materiale, spre cele cu adevărat esențiale. În general, trebuie să aibă până în 50 de metri pătrați și să fie complet utilată pentru a duce un trai zilnic în ea.
Construcția unui tiny house în România: terenul și actele
Am vrut să aflăm mai multe despre ce trebuie făcut pentru construcția unei căse-mici în țară, așa că am stat de vorbă cu Matei Huber, fondatorul businessului Tiny Hubs . Dacă ești tentat să-ți faci propria casă mică, Matei îți recomandă să te documentezi foarte bine înainte.
Am vrut să aflăm mai multe despre ce trebuie făcut pentru construcția unei căse-mici în țară, așa că am stat de vorbă cu Matei Huber, fondatorul businessuluiPoți alege ca surse experiențele cuplurilor de pe YouTube care fac acest pas sau emisiuni precum „Living big in a tiny house” (Netflix), unde poți învăța tot felul de trucuri pentru utilizarea eficientă a spațiului. În România există și un grup pe Facebook pe acest subiect, așa că poți apela și la el pentru mai multe informații.
Odată finalizată această etapă, dacă vrei propria ta căsuță, ai nevoie de un teren. „Poate fi al tău sau poate fi o parte din terenul unui prieten sau al unei rude care te lasă să amplasezi un tiny acolo”, spune Huber. Apoi trebuie să-ți alegi un design care-ți place pentru locuință, iar aici, în funcție de complexitatea proiectului, poți alege să apelezi la un arhitect sau nu.
În tot acest proces este foarte important să vorbești cu primăria de care aparține terenul, pentru a vedea în ce condiții poți amplasa casa (pe piloni, pe roți etc.). Pentru căsuțele pe roți sau mobile ai nevoie de autorizație de amplasare de la primăria locală. Matei spune că se obține cu o copie după buletin, poza cu terenul pe care se va face amplasarea, dar și o simulare din care să se vadă clar cum va fi așezată casă.
„Căsuțele fixe necesită autorizație de construire și se pot amplasa doar pe terenul propriu. În România legislația nu este încă foarte clară din acest punct de vedere și documentele de care ai nevoie pot să difere de la o zonă la alta (după bunăvoința primăriei de care aparține terenul)”, explică antreprenorul.
Munca propriu-zisă o poți face tu, cu ajutorul unor prieteni sau familiei, sau poți angaja o echipă de muncitori în care să ai încredere. Matei atrage încă o dată atenție asupra documentării și recomandă ca aceasta să fie constantă, pentru a nu avea probleme cu tiny-ul, din cauza lipsei de experiențe în construcții.
Cum stai la capitolul utilități?
Un alt pas important îl reprezintă utilitățile – apă, curent și canalizare. Trebuie să te interesezi cu privire la acestea, pentru a vedea resursele de care dispui sau cele de care ai nevoie. Cel mai ușor este dacă terenul pe care vrei să pui tiny-ul beneficiază de apă și canalizare de la rețea. În acest caz, ai nevoie să te branșezi și gata. În caz contrar, Matei spune că va trebui să sapi un puț (plus cămin pentru pompe, hidrofor etc.) și să instalezi o fosă septică.
„Pentru branșarea la rețeaua de gaze naturale ești obligat să ai autorizație de construire și, având în vedere că mulți proprietari de tiny homes vor să evite asta, voi scoate gazul din ecuație”, precizează el. La partea de încălzire electrică există mai multe opțiuni – aer condiționat cu inverter, calorifere electrice sau încălzire în pardoseală; antreprenorul spune că primele două sunt cele mai eficiente pentru căsuță. Dacă vrei să faci economie sau să te bazezi doar pe energia produsă de panourile solare, poți folosi o sobă pentru încălzire, cu lemne sau peleți.
Tiny house lemn vs tiny house container
Matei susține că locuințele din lemn sunt mai ușor de făcut, mai confortabile, implică mai puțină bătaie de cap cu straturile de izolare și se vor dovedi a fi o alegere bună pe termen lung. O căsuță construită în interiorul unui fost container maritim arătă foarte cool, după cum spune el, dar vine cu o serie de avantaje și dezavantaje la pachet. La partea de plusuri vorbim despre aspect și rigiditate, iar la minusuri despre faptul că sunt mult mai greu de izolat corect, astfel încât să nu apară mucegai pe pereții interiori în timp.
Spre exemplu, în afacerea cu tiny-uri pe care o are, Matei a experimentat cu mai multe tipuri de structuri: containere maritime, rame de container/structura metalică și structură de lemn. El a lucrat cu un arhitect foarte priceput care a creat o simulare a structurii metalice și a straturilor izolatoare, pentru a vedea unde există riscuri de punți termice și cum pot fi izolate pentru a elimina aceste riscuri.
„Întărim structura containerului cu un schelet din grinzi de lemn și folosim cele mai bune materiale chiar și acolo unde nu se văd (în pereți). Folosim vată bazaltică de 10-20 centimetri grosime pentru izolarea pereților, tavanului și podelei. Interiorul caselor poate fi finisat cu plăci de gips carton (rigips) sau cu lambriu pentru pereți și dușumea rășinoasă sau parchet laminat pentru podea”, spune el despre construcția Tiny Hubs.
În ceea ce privește materialele , antreprenorul spune că ai mai multe variante: „fie apelezi la un magazin mare de bricolaj pentru că ai încredere în imaginea lui (dar dai mai mulți bani), fie cauți un furnizor independent. Ce știu sigur este că un furnizor competent îți va cere mereu o schiță a proiectului ca să vadă exact ce materiale ai nevoie și să te ajute cu sfaturi. Costurile sunt comparabile între metal și lemn dacă vorbim strict de structura de rezistență. Diferențele apar atunci când ajungem la straturile izolatoare (costuri mai mici pentru structura de lemn).”
„Poți face economie dacă îți construiești singur casa”
La capitolul bani, Matei spune că 50% din suma totală costă materialele și 50% muncă, deci poți face economie dacă îți construiești singur casa. Însă, dacă vrei o casă cât mai eco-friendly, materialele te vor costa mai mult, iar un tiny poate ajunge mai scump decât o casă tradițională.
Contează foarte mult și finisajele interioare, după cum spune tânărul, dar și mobila. Spre exemplu, lambriul gros pus pe interior va fi mai scump decât o placă vopsită de gips carton. „Pentru un tiny de 25 metri pătrați, costurile pot varia între 20.000 euro și 60.000 euro de la început până când te poți muta. Desigur, poți trece și de cei 60.000”, completează el.
Durata construcției în sine depinde și ea de o serie de factori. Dacă lucrezi cu cel puțin o persoană și te ocupi două, trei zile pe săptămână (pentru că ai și job), o vei termina cam în două-trei luni, spune Huber. Însă, dacă ai o echipă care lucrează cinci, șase zile pe săptămână, construcția va fi gata în trei săptămâni.
Pe parcursul acestor zile, așa cum explică și Matei, vei avea parte de tot felul de provocări pe care trebuie să fii pregătit să le rezolvi rapid și eficient – materialele nu vin la timp, un meșter pe care te bazai nu poate lucra câteva zile, o instalație sanitară nu a fost conectată cum trebuie și ai o scurgere în perete etc.
Trai asumat într-o casă mică
Dacă vrei să locuiești într-un tiny house, atunci ar fi bine să-ți asumi și un tiny living și să fii conștient că spațiul de care dispui este mai mic decât spațiul dintr-un apartament cu două-trei camere. Matei este de părere că tiny living presupune o bună organizare a spațiului , dar și o deconectare de la viața de oraș.
„Costurile cu utilitățile pot fi tăiate cu mai mult de jumătate, dar principalul avantaj este posibilitatea de a trăi mai aproape de natură și mai departe de aerul poluat și de zgomotul orașului. Poți avea un Tiny Hub cu curte (casă + teren) lângă pădurea Snagov la prețul unei garsoniere noi în București”, spune el.
Huber pune mare preț pe asumarea acestui stil de viață, deoarece a văzut mulți oameni care s-au mutat dintr-o casă tradițională într-un tiny, cu dorința de a nu renunța la lucruri – o bucătărie full-sized, o baie full- sized cu cadă, un walk-in closet, un TV foarte mare etc. „Nu le poți avea pe toate simultan într-un tiny house și trebuie să știi care îți sunt prioritățile înainte să adopți stilul tiny living” , mai spune el.
Dacă ești tentat și-ți dorești un tiny într-un spațiu neconvențional, să zicem într-un vârf de munte, trebuie să ai în vedere că este necesar un drum pe care să poți ajunge acolo.
Matei atrage atenția asupra faptului că vei avea costuri mai mari pentru echiparea unei case pentru off-grid living și pentru construirea ei pe poziție (în loc de construire în atelier și apoi doar transportată până la adresă). „Pentru un tiny de 25 de metri pătrați aș estima un cost suplimentar de 15.000 euro pentru echiparea off-grid și transportul materialelor până pe vârful muntelui”, explică el.
Do’s and dont’s în procesul construcției unui tiny house în România, de la Matei Huber:
Do:
„Mult research înainte de a te apuca de construit;
Proiectare profesională a casei pentru a evita punțile termice, punctele de umezeală și alte probleme asemănătoare;
Apelează la un inginer;
Umple pereții cu vată bazaltică sau alte materiale prietenoase cu mediul (nu cu polistiren expandat);
Investește de la început în materiale de calitate și îți vei mulțumi în viitor;
Dacă te-ai împotmolit, call us.
Dont’s
Nu pune multe holuri și pereți despărțitori (spațiul o să pară mai mic);
Nu folosi materiale de slabă calitate doar pentru că sunt mai ieftine.”
Despre Tiny Hubs
În martie 2020, după doi ani de research și un an petrecut în Olanda cu o bursă de studii, unde a studiat stilul tiny living la el acasă, Matei Huber, cu ajutorul tatălui său, a deschis afacerea Tiny Hubs . Scopul este acela de a face traiul sustenabil și aproape de natură accesibil pentru toată lumea.
Ei sunt primii constructori de căsuțe mici din țară care oferă un pachet complet de smarthome – construcția casei, implementarea echipamentelor inteligente și programarea acestora în funcție de dorințele clientului.
„De exemplu, putem echipa căsuțele cu lumini, storuri, TV, aer condiționat, senzori de fum și inundație și încuietoare (toate inteligente, toate comunică între ele)”, spune Matei.
Premium Hub este prima casă construită de el și echipa lui (manager de proiect, un arhitect, un designer, un inginer, doi electricieni, doi instalatori, cinci tâmplari și doi zidari) de la zero, în atelierul firmei din Ilfov. Dacă vrei să vizitezi casa ori să afli mai multe detalii despre aceasta, dă-i un semn lui Mate i.
Leave a Reply