Orice grădină de flori, legume sau plantaţie de pomi sau arbuşti fructiferi are nevoie de un gard de protecţie. Majoritatea plantelor adoră lumina aşa că, din acest punct de vedere, gardul din plasă de sârmă este recomandat pentru dezvoltarea optimă a acestora. Împrejmuirea unei livezi noi sau a unei plantaţii se face din necesitatea de a proteja culturile nou înfiinţate de eventuali intruşi şi, totodată, pentru a respecta o condiţie impusă pentru cei care obţin fonduri şi finanţări europene pentru realizarea unor asemenea plantaţii. În continuare, voi prezenta o metodă ieftină şi durabilă pentru a construi un astfel de gard.
Înainte de a începe, trebuie să stabileşti tot ce-ţi trebuie. Pentru un gard simplu de protecţie ai nevoie de următoarele materiale: stâlpi de susţinere, plasă din sârmă, sârmă ghimpată pentru securizare, sârme pentru întins şi pentru legat şi materiale auxiliare (ciment, pietriş, întinzătoare pentru sârmă). Ca şi stâlpi de susţinere, recomand folosirea stâlpilor din beton, o soluţie ieftină, durabilă în timp şi care nu necesită întreţinere ulterioară. O soluţie mult mai aspectuoasă ar fi stâlpii speciali ce se găsesc în magazinele de profil sau stâlpii făcuţi chiar de tine din ţeavă metalică, tăiată la dimensiunile dorite, stâlpi ce vor trebui ulterior grunduiţi şi vopsiţi.
Înălţimea lor utilă trebuie să poată susţine un gard de 1,50-1,70 metri. Verificaţi întotdeauna ca stâlpii cumpăraţi din comerţ să fie armaţi cu fier striat, este foarte important pentru rezistenţa lor în timp. Stâlpii de susţinere se pot monta la intervale de 2,5 sau 3 metri, în gropi săpate la minim 50 cm adâncime. Adăugarea câtorva lopeţi de beton în groapa în care se încastrează stâlpul ajută mult la menţinerea rezistenţei şi aspectului. Stâlpii montaţi direct în pământ au tendinţa să se încline cu trecerea anilor.
Odată stâlpii instalaţi, se pregătesc pentru plasa de gard prin montarea a două fire întinzătoare, unul în partea de sus iar celălalt în cea de jos. Se foloseşte fir de sârmă zincată de 2,2–2,5 mm, tensionate cu întinzătoare (tiranţi). Firul nu trebuie să fie foarte gros! Firele cu grosime mare (ex. 3-4 mm) se întind foarte greu şi nu se justifică folosirea lor. Un fir de 2,2 mm întins foarte tare stă perfect rigid. Plasa de sârmă se întinde peste sârmele deja montate şi se leagă din loc în loc atât de stâlpi cât şi de firele întinzătoare cu o sârmă mai subţire şi mai maleabilă (de obicei se foloseşte sârmă zincată de 1,2 mm pusă în două).
Recomand ca o soluţie ieftină şi de calitate – plasa împletită din sârmă zincată cu ochiuri de 50×50 sau 60×60 mm (după preferinţă şi buget), cu o grosime a firului de 1,8 sau 2,0 mm. Căutaţi direct producătorii, pentru a obţine cel mai bun preţ. De exemplu, o plasă de 1,8 mm cu ochiuri de 50×50 mm instalată corect şi întinsă foarte bine îşi face treaba cu brio. Înălţimea plasei ar trebui să fie de 1,50 sau 1,70 m. O plasă mai mică de înalţime nu îşi îndeplineşte scopul, iar o plasă mai înaltă nu se justifică.
Opţional, după instalarea plasei, se poate monta un fir de sârmă ghimpată zincată deasupra plasei de sârmă, pentru o protecţie suplimentară, numai dacă stâlpul ne permite acest lucru. Avantajul acestor tipuri de garduri constă în faptul că plasa împletită din sârmă se poate monta uşor şi pe terenuri cu înclinaţie sau denivelari, obţinând un gard cu aspect continuu, cu o rezistenţă şi durabilitate în timp foarte bună, la un cost mai mic în comparaţie cu orice alte variante posibile.
Gardul din plasă de sârmă comercializat în magazinele de specialitate poate fi de mai multe feluri. Puteţi alege gard din plasă de sârmă cu o singură răsucire, gard din plasă de sârmă sudată cu ochiuri dreptunghiulare sau gard din panouri din plasă sudată. Acesta din urmă a cunoscut un ”upgrade” în ultima vreme, fiind foarte la modă gardurile denumite gabioane, un fel de ”sandviş” format din două panouri din plasă sudată între care se aşează diverse tipuri de piatră.
Principalele etape de montare sunt asemănătoare pentru toate gardurile. În continuare vă voi prezenta tehnica de montare a unui gard obişnuit din plasă de sărmă, cumpărat din magazinele de bricolaj.
Elaborarea proiectului
Înainte de cumpărarea materialelor, faceţi un proiect la scară al gardului, stabilind stâlpii de la capete, stâlpii de la colţuri şi stâlpii pentru preluarea tensiunii (din 20 în 20 de metri). Distanţele recomandate dintre stâlpi pot fi de 2 m sau 2,5 m, acestea fiind ideale atât din punct de vedere estetic, cât şi al rezistenţei gardului. Acest proiect vă ajută să calculaţi exact cantităţile materialelor necesare: stâlpi, stâlpi mici de întărire (câte doi pentru fiecare stâlp de colţ sau de preluare a tensiunii şi câte unul pentru fiecare stâlp de la capăt), extensoare şi chiar lungimea gardului.
În afara gardului de sârmă propriu-zis, mai există două sisteme de gard asemănătoare:
sistemul ”gata de aplicat” ce utilizează stâlpi speciali şi plasă de gard cu ochiuri sudate. Aceasta se cuplează direct de limbile stâlpului, după care se strânge bine şi atât;
sistemul din panouri grilaj care se prind direct în orificiile stâlpilor. Acestea dispun de sisteme de blocare ce permit întărirea stâlpilor şi panourilor chiar în timpul montării.
Montarea gardului obişnuit din plasă de sârmă
În fotografii s-au folosit materialele:
gard din plasă de sârmă plastifiată cu răsucire simplă;
stâlpi clasici cu profil în T cu stâlpii de întărire;
fir de întindere plastifiat;
extensoare plastifiate;
fir de prindere plastifiat.
În final nu-mi rămâne decât să vă urez spor la treabă şi nu uitaţi că momentul propice pentru săparea gropilor pentru stâlpi este imediat după o ploaie mai consistentă, atunci când pământul se sapă mai uşor.
Leave a Reply